marți, 22 iunie 2010

Zambesc!

Oricat de rau pot merge lucrurile in viata mea, zambesc pentru ca pot si oriunde te-ai uita in jurul tau, de fiecare data vei vedea ceva care doar daca esti ipocrit nu te poate face sa zambesti. Cliseic nu? Nu! Suna cliseic dar nici macar 50% din oamenii a caror viata mai mult sta decat sa mearga nu zambesc pentru ca ochii lor nu vad decat propriile probleme, sunt egoisti, nu pot ridica ochii din pamant sa vada ca lumea merge inainte in jurul lor, nu ii asteapta sa isi rezolve problemele.
Am un nou terapeut...marea! Stau pe plaja, privesc marea cum nu se opreste niciodata din miscare, indiferent cate furtuni sunt, pe ea nu o doboara iar lumea merge la mare tot timpul, pentru ca le este alaturi de fiecare data, nu se schimba, apa tot ajunge la mal pentru ca omul sa o poata atinge si sa ii ia un pic din miscare.
Daca am fi toti ca marea, am avea o viata constant fericita, mergi tot timpul inainte, in acelasi ritm indiferent ce se intampla iar prietenii nu se vor indeparta niciodata de tine, pentru ca esti aceasi persoana si faci aceleasi lucruri care i-au atras de la inceput. Stupid dar daca privesti de aproape lucrurile fara viata, iti pot da mici indicii, trebuie doar sa privesti unde trebuie.
DAAAR trebuie sa admit, starea asta te face sa vorbesti mult si poate pentru unii fara sens.
De maine voi deveni propria-mi mare in NY!