Desi in momentul in care a sunat ceasul de dimineata mi-am dorit sa fiu altcineva, pe cealalta parte a globului, nu as fi crezut niciodata ca voi avea o zi atat de frumoasa.
Am reusit sa prind metroul, am ajuns mai devreme la redactie incat am putut sa imi beau cafeaua fara sa aud sunetul enervant a telefonului care suna neincetat. Secretara mea este in concediu si am realizat ca e mult mai bine fara ea, raspund cand vreau la telefon si imi organizez timpul cum vreau eu, nu am probleme cu memoria, cred ca o sa o dau afara. Toti colegii mei erau nervosi, pe fuga si stresati. Eu ,din nu stiu ce motiv, eram calma.
Desi multi ar spune ca am o viata cat se poate de normala, am realizat ca normalitatea ma plictiseste, rutina e mai usor de suportat decat normalitatea. Toata lumea cade in rutina dar nu toata lumea cade in banalitate.
Singurul lucru care se poate termina brusc, este viata, legat de orice altceva, vei primi semne dinainte, vei avea sanse sa indrepti situatia.
Da!!! Mi-am dat demisia. De ce? Asta o sa aflu curand...sper.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu